Guvernanţii nu au învăţat din lecţiile crizei din 2009-2010 şi din acordurile cu FMI care au echilibrat ulterior, cu măsuri de austeritate, finanţele statului, astfel că au adus România acum în situaţia de a avea nevoie, din nou, de măsuri pentru corecterea dezechilibrelor ample, în special al celui bugetar. "România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, prezent la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News.
Principala problemă a finanţelor statului este deficitul bugetar ridicat, în termeni cash anunţat la 8,65% pentru anul trecut. Profit.ro a anunţat, potrivit informaţiilor obţinute pe surse, că deficitul bugetar al României pentru 2024 în termeni ESA, standardul utilizat la nivelul UE, a fost calculat, la acest moment, la 9,28%. Eurostat, biroul de statistică al UE, anunţă datele oficiale privind deficitul ESA pe 22 aprilie. România s-a angajat să scadă deficitul ESA în acest an la 7% din PIB.
"La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune, nici măcar nu s-a învăţat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu şi asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva", a spus Dăianu.
Pentru a putea ajunge la 7% în acest an, Guvernul trebuie să ia măsuri de corecţie, însă spaţiul rămas pentru restrângerea cheltuielilor publice este unul limitat, după ce salariile bugetarilor şi pensiile, cele mai mari componente ale cheltuielilor bugetare, au fost deja îngheţate, a arătat preşedintele Consiliului Fiscal, scrie Profit.ro.
Potrivit acestuia, sunt necesare şi măsuri care să genereze venituri suplimentare şi care, împreună cu măsurile de control al cheltuielilor, să asigure o corecţie a deficitului ESA de circa două puncte procentuale din PIB, de la peste 9% anul trecut, aproape măcar de ţinta de 7% asumată de Guvern pentru 2025 în planul fiscal încheiat cu Comisia Europeană pentru asjutarea deficitului.
Mare parte dintre economişti consideră insuficiente măsurile adoptate până în prezent de către Guvern, o serie de măsuri de creştere a veniturilor (majorare impozit dividende, restricţii suplimentare la microîntreprinderi, taxa pe stâlp şi eliminarea facilităţilor acordate unor angajaţi) cu 7 miliarde de lei în acest an, precum şi măsurile pentru controlul cheltuielilor, cum sunt îngheţarea de pensii şi salarii, restricţii la angajări în sectorul bugetar.
În acest context, toate cele trei mari agenţii de rating au perspectivă negativă pentru calificativul suveran al României, iar asupra guvernanţilor creşte presiunea să vină cu măsuri credibile pentru consolidarea finanţelor statului, cel mai probabil prin creşteri de taxare.
Riscul ca România să fie retrogradată este unul real, dacă Guvernul nu ia măsurile necesare. România are, acum, cel mai slab rating din categoria recomandată investitorilor, iar o retrogradare ar plasa-o în categoria nerecomandată pentru investiţii, cu consecinţe severe asupra dobânzilor.
"România nu a intrat în încetare de plăţi nici în 2008, a beneficiat de acel pachet de asistenţă în 2009 din partea FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, România nu va intra în încetare de plăţi, dar România nu are cum să evite curba de sacrificiu. Curba de sacrificiu, dacă vom adopta măsurile care sunt necesare pentru a transmite un semnal că nu rămânem iar cocoţaţi cu deficitul bugetar. (Dacă nu, n.r.) putem să contemplăm şi o diminuare a ratingului de ţară. Dar România nu va intra în încetare de plăţi", a declarat Dăianu.
