Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat, luni, bilanţul României la finalul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), arătând că ţara noastră pierde sute de milioane de euro din cauza unor jaloane neîndeplinite. Cea mai mare sumă, 770 de milioane de euro, este legată de legea salarizării, în timp ce pentru jalonul privind decarbonizarea pierderile pot ajunge la 100 de milioane de euro.
Bolojan a precizat, la Târgu Jiu, că România încheie luni cel mai important program european de finanţare destinat statelor membre. PNRR a avut iniţial două componente: granturi de aproximativ 13,5 miliarde de euro şi împrumuturi, valoarea acestora din urmă fiind diminuată treptat până la circa 7 miliarde de euro.
Premierul interimar a evidenţiat investiţiile realizate prin intermediul programului, inclusiv în infrastructura rutieră şi feroviară, sănătate şi educaţie.
„Aşa cum ştiţi, am avut două componente, o componentă de grant de aproximativ 13,5 miliarde de euro şi una de împrumut, care a fost diminuată treptat, ajungând la o valoare de aproximativ 7 miliarde de euro. Am finalizat, practic, acest program. Apreciez că în urma lui, în România, vor rămâne investiţii importante. În câteva minute se deschide autostrada Moldovei pe un tronson de aproape 50 de kilometri până spre Bacău. De asemenea, până la sfârşitul anului se va deschide şi celălalt tronson şi în primăvara anului viitor vom putea circula pe autostradă până la Paşcani”, a spus premierul, potrivit News.ro.
El a menţionat şi proiectele de modernizare şi electrificare a căilor ferate, investiţiile în spitale şi lucrările realizate în şcoli. La nivel local au fost derulate, de asemenea, proiecte pentru eficienţă energetică.
„De asemenea, sunt foarte multe proiecte de eficienţă energetică pentru autorităţile locale, pe care le-au finalizat în bună regulă”, a mai spus Bolojan.
În ceea ce priveşte nerealizările, premierul interimar a indicat două pierderi financiare. Cea mai importantă este de 770 de milioane de euro, aferentă jalonului privind adoptarea legii salarizării.
Bolojan a susţinut că actualul Guvern nu poartă responsabilitatea pentru neîndeplinirea acestei condiţii şi că Executivul a încercat să obţină un acord politic pentru adoptarea reformei.
„Putem să spunem că, pe ultima sută de metri, am pierdut două sume, dintre care una este foarte importantă, este vorba de 770 milioane de euro, care reprezintă contravaloanea jalonului din PNRR, care nu a fost îndeplinit, aşa cum ştiţi, deşi am făcut tot posibilul în această perioadă, să găsim o formulă de consens prin care aceste reforme mari să fie adoptate, nu s-a reuşit trecerea legii salarizării şi guvernul pe care îl reprezint n-are nicio responsabilitate pe această temă. Am făcut tot ce a fost posibil ca să-l trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”, a explicat el.
O altă pierdere este asociată jalonului de decarbonizare. Potrivit lui Bolojan, suma se ridică la până în 100 de milioane de euro şi este legată de întârzierea proiectelor menite să înlocuiască producţia de energie pe cărbune.
„Deşi am avut sume importante din bani europeni pentru a înlocui centralele pe cărbune pe care România s-a angajat să le închidă ca efect al poluării şi al unei funcţionări energofage, pentru că n-am finalizat centrala de la Craiova şi pentru că nu puteam să lăsăm un oraş fără încăzire pe perioada de iarnă, de asemenea pentru că în Valea Jiului n-am înlocuit niciun grup energetic cu grupuri pe gaz sau cu alte formule de fotovoltaic sau de stocare”, a spus Ilie Bolojan.
Pentru a evita problemele privind alimentarea cu energie termică, premierul interimar a precizat că două grupuri energetice de la Turceni şi Craiova sunt menţinute în funcţiune cel târziu până în 2028. Bolojan a explicat că România a încercat, în ultima perioadă, să recupereze întârzierile şi să renegocieze anumite jaloane.
„În acest an calendaristic, una din priorităţile Guvernului a fost să facem tot ce ţine de noi pentru a recupera aceste întârzieri, pentru a renegocia jaloane şi acolo unde nu le puteam îndeplini, am reuşit să corectăm numărul de jaloane, să le reducem amplitudinea, în aşa fel încât, la finalul acestui exerciţiu, România să beneficieze de acest grant care se ridică la 12-13 miliarde de euro şi de asemenea de suma cea mai mare din împrumut. Consider că a fost un salt important în domeniul investiţiilor”, a subliniat Bolojan.
