Toate privirile sunt îndreptate către Vatican, de miercuri, când va începe conclavul care va desemna cel de-al 267-lea lider al Bisericii Catolice. La peste două săptămâni de la dispariţia Papei Francisc, cei 133 de cardinali cu drept de vot se vor închide în Capela Sixtină, sub faimoasele fresce, pentru o alegere ce se anunţă deschisă oricărui deznodământ, potrivit AFP.
În timpul votului, fiecare prelat va nota pe un buletin numele ales, sub formula „Eligo in Summum Pontificem”, adică „Îl aleg pe Suveranul Pontif”. Ulterior, buletinul va fi împăturit, aşezat pe o tavă de argint şi introdus în urnă.
Marţi dimineaţă, cardinalii — fie electori, fie nu — s-au reunit pentru ultima sesiune pregătitoare, evitând camerele de filmat şi microfoanele a aproximativ o sută de jurnalişti prezenţi. La final, au transmis un mesaj comun, cerând „o pace dreaptă şi durabilă” în Ucraina, Orientul Mijlociu şi „în atâtea alte părţi ale lumii”, conform serviciului de presă al Vaticanului.
Pentru a menţine discreţia absolută, Vaticanul va întrerupe, miercuri de la ora locală 15:00 (16:00 în România), reţeaua de telefonie în interiorul oraşului-stat, cu excepţia Pieţei Sfântul Petru, unde credincioşii se vor strânge în aşteptare.
Cardinalii vor preda telefoanele mobile şi vor comunica rezultatul doar prin fumul eliberat de arderea buletinelor: negru în lipsa unui ales, alb pentru desemnarea noului papă — un ritual cu un impact vizual transmis de televiziuni din întreaga lume.
În discuţiile dinainte de conclav s-au abordat teme sensibile, de la problemele financiare ale Vaticanului şi scandalurile privind abuzurile, până la profilul viitorului pontif şi unitatea Bisericii.
Cu o prezenţă record de 133 de cardinali electori din circa 70 de state de pe cinci continente, conclavul de anul acesta este cel mai numeros şi mai divers din istorie, ceea ce face rezultatul său cu atât mai imprevizibil.
Deşi teoretic orice bărbat botezat poate fi ales papă, chiar şi fără să fie preot, în practică sunt vehiculate deja mai multe nume. „Există multe profiluri, multe personalităţi care ar putea fi alese. Cel puţin cinci sau şase, aş spune”, a spus arhiepiscopul de Alger, Jean-Paul Vesco, pentru Corriere della Sera. „Au existat candidaţii care erau, ca să spun aşa, naturali, cei al căror rol şi personalitate erau deja bine cunoscute. Şi mai sunt şi cei care intervin şi te fac să te gândeşti: acesta este un cuvânt puternic. Dar nu există niciunul care să îi ‘zdrobească’ pe ceilalţi, niciunul la care să te gândeşti: acela va fi el”.
Printre numele vehiculate se află Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, şi conservatorul maghiar Peter Erdö.
Pentru unii credincioşi, criteriile sunt clare. „El nu ar trebui să fie prea închis la minte”, consideră Veronica de Garcia, o turistă mexicană de 30 de ani. În schimb, „un papă în favoarea avortului este de neconceput”, afirmă Enzo Orsingher, un localnic de 78 de ani.
Deşi Papa Francisc a implementat reforme profunde în cei 12 ani de pontificat, deciziile sale au întâmpinat o opoziţie internă puternică. De altfel, chiar dacă aproximativ 80% dintre cardinalii electori au fost numiţi de el, analiştii avertizează că asta nu garantează alegerea unui urmaş pe aceeaşi linie.
Pe durata conclavului, cardinalii vor fi cazaţi la reşedinţa Sfânta Marta din Vatican, dotată cu camere private, băi şi servicii de room-service.
Primii prelaţi şi-au ocupat camerele marţi după-amiază, iar accesul le-a fost atribuit prin tragere la sorţi, înainte de slujba programată miercuri la ora 11:00 (ora României).
Personalul medical, şoferii, bucătarii, agenţii de securitate şi angajaţii responsabili cu întreţinerea spaţiilor au depus şi ei un jurământ de confidenţialitate luni, pentru a păstra secretul absolut.
Potrivit arhiepiscopului Jean-Paul Vesco, consultat de ABC News, conclavul nu ar trebui să depăşească ziua de vineri. „Dacă vineri seara, papa nu este ales, va însemna că ceva neaşteptat s-a întâmplat”, a afirmat el.
