Europenii vor putea să-şi mai cumpere automobile noi cu motoare cu combustie după 2035 doar dacă este vorba despre propulsii de tip Plug-in Hybrid sau Range Extender Electric Vehicle, după cum reiese din informaţiile prezentate de mai multe publicaţii din Germania şi Franţa, citate de Profit.
În plus, motoarele vor trebui să funcţioneze doar cu combustibili sintetici, aşa numiţii e-fuels, în acest fel fiind respectată neutralitatea de carbon prevăzută deja în legislaţia europeană adoptată. Excepţia aprobată ar putea să dureze doar cinci ani, până în 2040.
Acesta ar fi compromisul la care au ajuns membrii Comisiei Europene în urma presiunile făcute de industria auto şi de unele dintre ţările membre UE, în situaţia în care alte ţări refuză să accepte o renunţare la interdicţie sau o amânare completă a deciziei prin prelungirea permisiunii de vânzare a maşinilor cu motoare termice.
Situaţia este pe de o parte gata să ofere o portiţă de scăpare pentru constructorii auto, care astăzi caută soluţii pentru a putea folosi şi după 2035 motoarele pe combustie, mai ieftine şi mult mai populare în rândul clienţilor, şi pe de altă parte încearcă să-şi maximizeze investiţiile uriaşe făcute deja în propulsia electrică.
Acesta este, de altfel, şi motivul pentru care unii constructori auto au transmis în repetate rânduri că renunţarea la legislaţia care interzice motoarele cu combustie în 2035 ar fi o lovitură puternică pentru cei care şi-au făcut temele şi au cheltuit sume foarte mari pentru a oferi clienţilor motoare electrice.
În acelaşi timp, ţări cu o amprentă solidă în industria auto, cum sunt Germania sau Italia, au cerut vehement protejarea industriei europene în faţa asaltului chinezilor, spunând că o suprareglementare nu va fi decât în dezavantajul companiilor auto din Europa, care vor deveni şi mai necompetitivi în faţa rivalilor chinezi.
În prezent, motorizările plug-in hybrid nu au o pondere foarte mare în Europa, din două motive: preţul ridicat, raportat la maşinile cu benzină sau hibride clasice, şi consumul de carburant pe care îl oferă, care nu este cu mult mai mic decât la hibride şi, dacă bateria nu este încărcată, nu aduce niciun beneficiu.
În plus, UE a decis să calculeze mult mai drastic emisiile PHEV, din cauza constatării că utilizarea în viaţa reală a maşinilor PHEV nu conduce la consumurile pretinse de constructori în documentaţia WLTP. Acest lucru va genera dificultăţi constructorilor auto în atingerea ţintelor de emisii, dacă se vor baza prea mult pe acest tip de motorizare în vânzările lor.
Celălalt tip de motoare care ar urma să fie exceptate în 2035, electrice cu range-extender, nu sunt deocamdată populare în Europa, fiind chiar şi pentru China într-un stadiu de pionierat în rândul clienţilor, deşi tehnologia nu este deloc nouă. Ea a fost folosită cu foarte mulţi ani în urmă de General Motors, pe mărcile Opel şi Chevrolet, dar a fost abandonată, din motive de costuri, în primul rând.
Teoretic, pentru a lansa maşini electrice cu range-extender, companiile vor fi nevoite să investească din nou, chiar dacă vorbim despre o tehnologie care are deja toate componentele pe masă. Inclusiv Horse, compania de motoare şi cutii de viteze creată de Renault şI Geely, care are o fabrică în România, pe platforma Dacia, a dezvoltat un prototip de motor cu combustie care poate fi instalat pe orice automobil electric, ca generator de energie electrică (range extender), cu costuri reduse şi fără să fie nevoie de modificări majore ale platformei.
Fostul director de strategie produse al Renault Group, Guido Haak, a declarat pentru Profit.ro că Renault Group analizează utilizarea acestui tip de motor pe viitoarele generaţii ale maşinilor electrice ale mărcii Renault, dând exemplu Renault 5 şi Megane E-Tech. De asemenea, reprezentanţii VW au declarat că iau în calcul introducerea de motoare de tip range-extender pe unele dintre modelele mărcii. În prezent, în Europa doar marca chineză Leapmotor vinde maşini cu astfel de tehnologie, motor electric şi generator de energie electrică sub forma unul motor cu combustie.
În ceea ce priveşte combustibilii sintetici, aici discuţia este mult mai complexă, pentru că în prezent preţul acestora este unul prohibitiv. Chiar dacă unele companii au început să testeze acest tip de carburant obţinut din CO2 captat din atmosferă, totul este un experiment costisitor, care nu pare să conducă prea curând la un produs accesibil.
Dacia a început utilizarea de e-fuels pe maşinile sale de raliu, Dacia Sanderider, furnizat de partenerii de la Aramco, iar Porsche produce propria benzină sintetică în Chile. Dar nici într-un caz, nici în celălalt nu există informaţii privind un avans tehnologic care să conducă la o producţie de serie la preţuri comparabile cu cele ale benzinei sau motorinei obţinută prin rafinare din petrol.
Decizia luată de Comisia Europeană urmează să fie anunţată săptămâna viitoare, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţi ai instituţiei.
