România nu îndeplineşte criteriile necesare pentru adoptarea monedei euro, potrivit Raportului de convergenţă pentru 2026 publicat de Comisia Europeană. Aceeaşi situaţie este înregistrată şi în alte patru state membre care şi-au asumat adoptarea monedei unice.
România se află în continuare în afara zonei euro, alături de Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia, arată Raportul de convergenţă pentru 2026 publicat miercuri de Comisia Europeană. Documentul precizează că niciunul dintre aceste state membre nu îndeplineşte în prezent toate criteriile necesare pentru aderare.
„Niciunul dintre aceste state membre nu îndeplineşte în prezent toate criteriile pentru aderarea la zona euro”, se arată în raport.
Comisia subliniază că, la peste 27 de ani de la introducerea monedei unice, euro reprezintă un simbol central al Uniunii Europene, fiind utilizat zilnic de peste 350 de milioane de cetăţeni din 21 de state membre. Procesul de adoptare a monedei este însă strict reglementat, fiind bazat pe criterii economice şi juridice clare.
Aşa-numitele „criterii de la Maastricht” includ stabilitatea preţurilor, finanţe publice solide, stabilitatea cursului de schimb şi stabilitatea ratelor dobânzilor pe termen lung. Raportul analizează şi compatibilitatea legislaţiilor naţionale cu tratatele UE şi cu statutul Băncii Centrale Europene.
Niciunul dintre statele evaluate nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II), etapă obligatorie înaintea aderării la zona euro. În plus, legislaţiile naţionale nu sunt pe deplin armonizate cu normele Uniunii Economice şi Monetare.
„Prin urmare, niciunul dintre aceste state membre nu îndeplineşte în prezent toate criteriile pentru aderarea la zona euro”, arată CE.
Comisia mai arată că, deşi statele analizate sunt bine integrate economic în UE, unele se confruntă cu vulnerabilităţi macroeconomice şi provocări instituţionale care trebuie remediate pentru a asigura o convergenţă sustenabilă.
În paralel, un sondaj Eurobarometru arată că 52% dintre cetăţenii din statele vizate susţin adoptarea euro, procentul fiind mai ridicat în Ungaria şi România. Raportul de convergenţă stă la baza unei eventuale decizii a Consiliului UE privind aderarea la moneda unică.
