Economia României ar urma să intre în recesiune uşoară în 2026, cu o scădere de 0,3% a Produsului Intern Brut, potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene. Previziunile de toamnă sunt mai pesimiste decât cele din primăvară, când Bruxelles-ul anticipa o creştere economică de 0,1%. În acelaşi timp, inflaţia este estimată să ajungă la 7,9%, iar revenirea economică este aşteptată abia din 2027.
Comisia Europeană a revizuit în scădere perspectivele economice ale României pentru 2026. Potrivit prognozei de toamnă, economia ţării va înregistra o contracţie de aproximativ 0,3%, pe fondul reducerii consumului privat şi al măsurilor de consolidare fiscală.
Estimările sunt mai slabe decât cele prezentate în primăvară, când instituţia europeană anticipa o creştere economică modestă, de 0,1%. Pentru 2027, prognoza a fost, de asemenea, revizuită în jos, de la 2,3% la 1,8%.
Comisia Europeană estimează însă că economia României va reveni pe creştere în următorii ani. Pentru 2028, avansul PIB este prognozat la aproximativ 2%.
Potrivit experţilor europeni, investiţiile publice finanţate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă au accelerat şi au compensat parţial efectele cererii slabe din partea consumatorilor.
Inflaţia rămâne ridicată, iar deficitul bugetar continuă să pună presiune pe economie
Unul dintre principalele motive de îngrijorare rămâne evoluţia inflaţiei. Potrivit estimărilor prezentate în material, aceasta ar putea ajunge la 7,9% în 2026, menţinând presiunea asupra puterii de cumpărare a populaţiei.
Comisia Europeană anticipează o temperare a inflaţiei începând din 2027, pe măsură ce economia îşi va reveni.
În ceea ce priveşte deficitul bugetar, acesta este estimat să scadă de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% în 2028. Reducerea deficitului nu va împiedica însă creşterea datoriei publice, care ar putea ajunge la 64% din PIB până în 2028.
Potrivit prognozei, datoria publică va continua să crească deoarece deficitele bugetare rămân mai mari decât ritmul de creştere a economiei.
Şi piaţa muncii ar urma să resimtă efectele încetinirii economice. Rata şomajului este estimată să revină pe un trend descendent începând din 2027, odată cu relansarea activităţii economice.
Proiectul Neptun Deep ar putea susţine revenirea economiei
Comisia Europeană estimează că România ar putea înregistra o revenire economică începând din 2027, susţinută de reluarea consumului privat şi public, dar şi de creşterea treptată a investiţiilor private.
Un rol important ar urma să îl aibă şi proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, Neptun Deep.
Potrivit experţilor europeni, producţia de gaze offshore şi creşterea competitivităţii costurilor ar putea contribui la majorarea exporturilor şi la reducerea deficitului extern al României.
Astfel, după contracţia estimată pentru 2026, PIB-ul României ar urma să crească cu 1,8% în 2027 şi cu aproximativ 2% în 2028.
Cum arată prognozele economice pentru Uniunea Europeană
La nivel european, perspectivele sunt mai optimiste. Comisia Europeană estimează că economia Uniunii Europene va creşte cu 1,4% în 2026 şi 2027, urmând să ajungă la un avans de 1,5% în 2028.
Pentru zona euro, estimările indică o creştere economică de 1,2% în 2026 şi 2027, respectiv de 1,3% în 2028.
În ceea ce priveşte inflaţia, la nivelul Uniunii Europene aceasta este estimată la 3,3% în 2026 şi 3,2% în 2027, urmând să scadă la 2,3% în 2028.
Pentru zona euro, prognoza indică o inflaţie de 3,2% în 2026 şi 3,1% în 2027, cu o reducere până la 2,1% în 2028.
Comisia Europeană avertizează că economia europeană continuă să fie afectată de presiunile inflaţioniste şi de condiţiile mai stricte de finanţare, chiar dacă ritmul de creştere s-a menţinut peste aşteptări în primele trei trimestre ale anului 2026.







