Comisia Europeană a emis un aviz pozitiv preliminar pentru cea de-a patra cerere de plată depusă de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În urma acestei decizii, ţara noastră urmează să primească 2,62 miliarde de euro sub formă de granturi europene, după ce autorităţile de la Bucureşti au îndeplinit toate cele 62 de jaloane şi ţinte asumate în această etapă.
Fondurile aprobate vor fi direcţionate către investiţii importante în domenii considerate esenţiale pentru modernizarea statului, precum sănătatea, educaţia şi digitalizarea administraţiei publice. Potrivit informaţiilor publicate de Profit.ro, evaluarea experţilor europeni a confirmat că România a respectat angajamentele prevăzute în planul de reforme şi investiţii.
O parte importantă a banilor va susţine proiecte de infrastructură socială şi modernizarea unor servicii destinate persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, sunt vizate investiţii în spitale, unităţi de învăţământ şi proiecte legate de protecţia şi administrarea pădurilor.
Unul dintre cele mai importante obiective din această etapă a PNRR este dezvoltarea cloud-ului guvernamental. Peste 30 de instituţii publice sunt deja conectate la noua infrastructură digitală, care ar trebui să simplifice accesul cetăţenilor la serviciile statului şi să reducă timpul necesar pentru diverse proceduri administrative.
Totodată, aprobarea tranşei de bani a fost condiţionată şi de continuarea unor reforme considerate sensibile, printre care modificările din sistemul de pensii şi măsurile pentru eficientizarea sistemului judiciar.
Pentru deblocarea celor peste 2,6 miliarde de euro, România a fost nevoită să implementeze şi o serie de modificări fiscale. Noile măsuri urmăresc reducerea birocraţiei pentru companii şi o distribuţie mai echilibrată a sarcinii fiscale.
În paralel, autorităţile şi-au asumat măsuri legate de tranziţia ecologică. Printre acestea se numără introducerea unor taxe mai mari pentru vehiculele considerate foarte poluante şi reducerea treptată a dependenţei de producţia de energie pe bază de cărbune. Dragoş Pîslaru a declarat că plata efectivă a sumelor aprobate de Comisia Europeană ar putea fi făcută chiar în această lună.
După încasarea acestei noi tranşe, România va ajunge la aproape 13 miliarde de euro primiţi prin PNRR, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din totalul fondurilor alocate ţării noastre prin acest mecanism european.
Totuşi, autorităţile române se confruntă cu un calendar extrem de strâns pentru finalizarea proiectelor şi reformelor rămase. Toate obiectivele trebuie îndeplinite până în luna august, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă la Bruxelles cel târziu în septembrie 2026.
Mecanismul european de finanţare prin PNRR se va încheia definitiv la finalul anului 2026, ceea ce înseamnă că România trebuie să accelereze implementarea investiţiilor pentru a nu pierde fondurile disponibile.
