Premierul Ilie Bolojan a declarat că este foarte probabil ca bugetul pe anul viitor să nu poată fi adoptat în luna decembrie, ci 'să ne lungim cu el în ianuarie', întrucât, înainte de adoptarea bugetului, 'trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil'.
Şeful Executivului a participat, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România.
'Voi intra direct în probleme, insistând pe trei aspecte: un aspect care ţine de componenta de buget şi de deficit, legat de anul următor; cea de-a doua componentă, aspectele care ţin de reforma în administraţie; şi cea de-a treia componentă, aspectele care ţin de proiectele de investiţii. Încep cu aspectele legate de buget. Este foarte probabil ca bugetul pe anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie, ci să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% deficit, iar ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o estimare, aş putea să spun 6% - 6,5%', a declarat Ilie Bolojan, citat de Agerpres.
El a explicat care sunt 'constrângerile' pentru a se putea ajunge la un astfel de deficit.
'Noi ne-am împrumutat, ca ţară, accelerat, în ultimii 5 ani. Pe fondul acestei creşteri a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro, în ultimii ani. Pe acest fond de creştere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60% - un grad de îndatorare care nu este mare, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene, de aproximativ 80%, sau cu gradul de îndatorare al altor state, nu ştiu, Italia, peste 100%, de exemplu - problema noastră de bază este că, pe fondul scăderii ratingului de ţară, dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble faţă de cele plătite de alte ţări. Prin urmare, noi am plătit dobânzi care s-au situat, în ultimii ani, între 7% şi 8%, iar acum am coborât, foarte puţin, sub 7%. Ceea ce înseamnă că, practic, dobânzile totale pe care le plătim sunt ca şi cum am avea un grad de îndatorare dublu, datorită faptului că ele sunt duble. Asta înseamnă că anul viitor şi anul acesta dobânzile pe care le va plăti România sunt aproape 3% din PIB', a afirmat Bolojan.
El a explicat că anul acesta dobânzile pe care le plăteşte România sunt 'aproximativ 55 de miliarde de lei, respectiv 11 miliarde de euro, iar anul viitor se vor duce către 12 miliarde de euro', subliniind importanţa respectării ţintelor de deficit.
'Gândiţi-vă că, din deficitul de 6% - 6,5%, jumătate este ocupat doar cu plata dobânzilor. Dacă nu ne vom scădea, indiferent cine va fi la guvernare în anii următori, cheltuielile cu dobânzile, nu avem cum să scăpăm din această chingă, ne vom duce într-o fundătură. De aceea, atingerea ţintelor de deficit este foarte importantă, ca să ne recâştigăm încrederea în pieţe, să ne crească ratingul şi să ne scadă dobânzile. Şi, v-o spun cu toată răspunderea, în ultimii ani am început cu un deficit şi am terminat cu un cu totul alt deficit. Ne-am luat nişte angajamente pe care nu le-am respectat, ceea ce face ca credibilitatea noastră să fie scăzută, cu efectele aferente: costuri mai mari şi aşa mai departe', a afirmat Bolojan.
Acesta a punctat paşii de urmat pentru ca România să poată ieşi din situaţia în care se află.
'Şi, deci, ca să putem să ieşim din această situaţie, anul viitor trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost asumate. Şi sper că mâine Parlamentul închide şi pachetul fiscal care cuprinde taxele locale. Am convenit ca mâine, în şedinţă comună, să închidem acest pachet, scoţând din el articolele care au fost declarate de Curtea Constituţională ca fiind în neregulă. E vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajaţii ANAF, deşi, fie vorba între noi, nu ar fi fost rău să fie testaţi o bună parte dintre ei, având în vedere '˜bolile' ANAF-ului destul de extinse (...). Şi, scăzând termenele, pentru că va trebui să mai venim cu nişte modificări, sper că această prevedere va face ca, de anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, să fie majorate. Nu trebuie să fugim de acest lucru', a declarat Bolojan.
De asemenea, el s-a referit şi la nevoia de scădere în continuare a cheltuielilor statului.
'Vă rog să vă gândiţi că împrumuturile pe care le luăm, deci 150 de miliarde de lei pe care-i împrumutăm, reprezintă totalul salariilor din sectorul public din România. (...) Deci, va trebui să ne scădem cheltuielile şi să ne programăm investiţiile în aşa fel încât, cu prioritate, să închidem anul viitor PNRR-ul ', a afirmat Bolojan.
