Primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024 din România a fost anulat printr-o decizie fără precedent a Curţii Constituţionale, în urma acuzaţiilor de manipulare digitală şi posibile interferenţe externe. Un reportaj recent difuzat de BBC World Service şi BBC Radio 4, realizat de istoricul britanic Tessa Dunlop, analizează circumstanţele controversate ale acestui scrutin, punând accent pe rolul reţelei TikTok şi pe candidatul Călin Georgescu, o figură politică atipică şi controversată, scrie Profit.ro.
Conform analizei BBC, Călin Georgescu – un outsider politic apărut aproape de nicăieri – a reuşit să câştige surprinzător primul tur al alegerilor prezidenţiale, mizând pe o campanie neconvenţională axată pe videoclipuri virale pe. Fără structuri de partid puternice pe teren, el şi-a promovat mesajele prin clipuri în care apărea călărind, practicând judo sau înotând, adoptând un discurs ultranaţionalist şi pseudo-spiritual. Georgescu l-a elogiat pe Vladimir Putin drept „patriot şi lider” (negând însă că l-ar admira) şi a vehiculat numeroase teorii ale conspiraţiei – de la susţinerea că aselenizarea a fost falsificată până la negarea existenţei COVID-19. Mesajul său anti-sistem a rezonat cu frustrarea multor alegători, inclusiv a unei părţi semnificative din diaspora română (peste 5 milioane de cetăţeni plecaţi în străinătate), care s-a mobilizat masiv în favoarea sa, exprimându-şi nemulţumirea faţă de clasa politică tradiţională.
Pe parcursul investigaţiei BBC, experţii au evidenţiat rolul reţelelor sociale în ascensiunea neaşteptată a lui Georgescu. Mădălina Voinea, cercetător la Expert Forum, a explicat că online-ul românesc a fost inundat de conţinut antisemit şi nostalgic după perioada comunistă, naraţiuni care s-au conectat direct cu candidatul Călin Georgescu. Potrivit acesteia, primele 20 de conturi de TikTok care au distribuit masiv mesaje pro-Georgescu au inclus doar două aparţinând unor persoane reale (candidatul şi soţia sa), restul fiind aşa-zise conturi de „fani” – profile iniţial apolitice, de divertisment, care au fost brusc convertite în instrumente de propagandă electorală. Această strategie digitală neconvenţională a amplificat vizibilitatea lui Georgescu în rândul electoratului, ocolind canalele media tradiţionale.
Decizia de anulare a primului tur – o măsură excepţională în istoria postdecembristă a României – a provocat nemulţumirea susţinătorilor lui Călin Georgescu. Aceştia au organizat proteste în Piaţa Victoriei din Bucureşti, scandând lozinci precum „Turul doi înapoi, aduceţi înapoi patrioţii” şi acuzând autorităţile de abuz. Mulţi simpatizanţi ai lui Georgescu împărtăşesc viziuni critice la adresa Occidentului. O susţinătoare intervievată de BBC a afirmat că Uniunea Europeană îşi doreşte „preşedinţi care pot fi manipulaţi”, lăudând promisiunea lui Georgescu de a negocia pacea în Ucraina direct cu Donald Trump şi Vladimir Putin. „Dacă vor să ne împingă într-un război, suntem contra NATO şi UE”, a adăugat aceasta, exprimând neîncredere în agenda occidentală. Un alt participant la protest, un român revenit din diaspora, a declarat că deşi nu este fanul lui Georgescu, militează „pentru dreptul lui de a candida în România”, considerând că votul popular trebuie respectat.
De cealaltă parte, reprezentanţi ai autorităţilor de la Bucureşti şi analişti politici atrag atenţia asupra riscurilor de ingerinţă străină. Alexandru Muraru, deputat şi preşedintele Comisiei de control al Serviciului de Informaţii Externe, a declarat în cadrul reportajului BBC că România este ţinta unui „război hibrid” purtat de Rusia. Suspiciunile privind implicarea Moscovei în propaganda pro-Georgescu au fost alimentate şi de dezvăluirile făcute după scrutin: în decembrie 2024, documente declasificate au indicat că pe TikTok s-au cheltuit sute de mii de euro pentru promovarea artificială a conţinutului favorabil lui Georgescu, încălcând regulile platformei şi legislaţia electorală românească.
Jurnalistul de investigaţie Victor Ilie a vorbit, de asemenea, despre existenţa unei posibile reţele de influenţă coordonate din Rusia. Conform investigaţiei sale, o firmă britanică ar fi investit cel puţin două milioane de euro în site-uri şi materiale online de extremă dreaptă şi conspiraţioniste în România, operaţiunea fiind dirijată de la Moscova şi finanţată prin departamentul de relaţii publice al partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin. Aceste acuzaţii sugerează un efort concertat de subminare a procesului democratic din România prin mijloace online, în linie cu avertismentele mai vechi ale autorităţilor române privind războiul informaţional dus de Kremlin.
În tabăra adversă, reprezentanţii partidului naţionalist AUR resping teza amestecului extern. Laura Gherasim, deputată AUR, a declarat în interviul pentru BBC că votul din noiembrie reflectă voinţa autentică a electoratului, care şi-ar fi dorit pentru prima oară „un om diferit de orice altcineva, care nu e din interiorul sistemului”. Ea nu dă crezare ideii unei campanii subterane pe TikTok finanţate nedeclarat şi nici scenariului implicării Rusiei:
„Nu cred că domnul Putin avea timp să se lupte cu noi pe TikTok. Sunt sigură că [Georgescu] a fost ales de români şi nu are nimic de-a face cu sistemul”, a afirmat Gherasim, subliniind că alegătorii au sancţionat clasa politică şi au cerut „altceva”. Întrebată de realizatoarea BBC dacă se simte mai liberă în România de azi sau în Rusia lui Putin, parlamentara AUR a evitat comparaţia directă, răspunzând: „Cred că sufletul românesc este liber. Câţi ruşi aţi văzut în România?” – insinuând că influenţa Moscovei în acest proces ar fi nesemnificativă.
Autorităţile electorale române au anunţat reorganizarea scrutinului prezidenţial, primul tur fiind reprogramat pentru data de 4 mai 2025. Până atunci, subiectul manipulării digitale şi al amestecului extern rămâne în atenţia publică, pe fondul preocupărilor legate de integritatea procesului democratic şi de protejarea alegerilor de influenţe nedorite.
Materialul BBC poate fi ascultat integral aici: https://www.bbc.co.uk/sounds/play/p0l4bkrn
