Ancheta DIICOT privind azilele ilegale din Bihor scoate la iveală noi detalii despre modul în care funcţiona reţeaua coordonată de Viorel Paşca. Investigatorii sub acoperire au reuşit să se infiltreze în centre şi au documentat, timp de mai multe luni, mecanismele prin care erau exploatate sute de persoane vulnerabile.
Referatul prin care procurorii DIICOT solicită arestarea preventivă a lui Viorel Paşca şi a principalilor membri ai grupării descrie în detaliu modul în care investigatorii sub acoperire au reuşit să documenteze activitatea reţelei.
Potrivit documentului, tentativele iniţiale de infiltrare din toamna anului 2025 au eşuat, însă, din februarie 2026, agenţii cu identităţi protejate au reuşit să pătrundă în interiorul organizaţiei.
Datele culese au relevat un mecanism bine organizat prin care erau administrate veniturile persoanelor cazate. Anchetatorii susţin că erau întocmite documente în numele beneficiarilor pentru obţinerea unor deconturi şi beneficii, iar semnăturile acestora erau falsificate de angajaţi ai reţelei.
Totodată, membrii grupării se ocupau de obţinerea actelor de identitate provizorii şi de actualizarea datelor bancare, pentru a putea încasa pensiile şi indemnizaţiile victimelor.
Investigaţia a arătat că persoanele adăpostite nu aveau control asupra propriilor resurse financiare. Cardurile bancare şi documentele de identitate erau păstrate de coordonatorii centrelor, iar la percheziţii au fost descoperite sute de astfel de carduri în posesia liderului reţelei.
Referatul descrie şi condiţiile precare de îngrijire din centre. Procurorii susţin că numeroşi beneficiari nu primeau tratamentul medicamentos necesar, iar medicamentele erau administrate de persoane fără pregătire medicală. În situaţii de urgenţă, personalul evita apelarea serviciilor medicale şi recurgea la soluţii improvizate.
Anchetatorii au documentat şi strategia prin care organizaţia îşi construia imaginea publică pentru atragerea donaţiilor. Persoanele vulnerabile erau fotografiate sistematic, iar imaginile erau folosite în campanii de promovare desfăşurate pe reţelele sociale.
Dosarul vizează un grup infracţional organizat constituit în 2020, acuzat de trafic de persoane şi exploatarea sistematică a persoanelor vulnerabile sub paravanul unei asociaţii umanitare.
În urma descinderilor, autorităţile au găsit 409 persoane în 18 imobile din judeţul Bihor, iar şase membri ai reţelei au fost reţinuţi şi propuşi pentru arestare preventivă, în timp ce alte cinci persoane au fost plasate sub control judiciar.
Sursă foto: ebihoreanul.ro
